Scrisoare către mine
Îmi era dor să-mi scriu. Mie. Nu un text oarecare, cum am făcut-o de atâtea ori, ci o scrisoare. O scrisoare de-adevăratelea, în care să mă laud pentru reușite și să mă cert aprig pentru deciziile proaste luate. Mi-am amintit, așadar, de un model de scrisoare postat pe blogul meu anterior, în urmă cu aproape 4 ani. E vorba despre o scrisoare de genul Dear younger me. De aceea vreau să continui acum tiparul. Până la urmă, s-au schimbat cel puțin câteva aspecte de atunci. A sosit vremea să scriu o nouă scrisoare către mine din trecut. Este pentru mine și pentru tine. Poate (sper) că te va ajuta. Poate te afli într-un moment în care ai nevoie de aceste cuvinte. Poate am lungit destul introducerea, așa că… Dragă Dana, A trecut mult timp de când nu ne-am “citit”. Ultima oară te-am felicitat pentru ambiție, curaj și nebunie, blamându-ți totodată încăpățânarea fără margini. Am insistat mult asupra prieteniilor și a oamenilor care sunt meniți să-ți fie alături doar pentru o anumită perioadă. Simțeam că treci printr-o etapă în care ai nevoie de acele sfaturi. Ai evoluat. Te-ai maturizat puțin și ai devenit mai ancorată în realitate. Da, situațiile nu tocmai roz au contribuit la formarea ta. Cu toate acestea, te previn că nu vei fi niciodată 100% un adult responsabil. Sau poate că vei fi, însă în termenii tăi, care trebuie să includă obligatoriu o sclipire de copilărie în ochi. Oricum ar fi, să știi că peste ani vei fi mândră de tine. Important e să nu te lași doborâtă și să continui să lupți. Când soarta îți pare potrivnică, tu demonstrează că o poți întoarce în favoarea ta. Crede-mă că ai această putere. Nu știi încă, dar cineva îți va arăta la momentul potrivit că există un taifun cu numele tău. Ești, într-adevăr, o forță a naturii. Legat de asta, indiferent unde ai ajunge sau ce ai face, să te respecți mereu. Ține minte acest detaliu, fiindcă ocazional vei fi tentată să te lași călcată în picioare. Nu te teme Deși nu pare deocamdată, îți garantez că vor apărea și rezultatele. Vei fi o tânără puternică, cu job serios, blog, oameni dragi alături și un iepuraș. Mai devreme sau mai târziu, vei obține tot ce ți-ai dorit… și chiar mai mult de atât. Temerile tale că, în ciuda muncii și a străduinței tale, nu vei reuși nimic în viață sunt nefondate. Urmează-ți cu inima deschisă pasiunile și vei putea fi unul dintre puținii oameni norocoși, care sunt plătiți pentru a face ceea ce iubesc. Nu lăsa cu flacăra speranței să se stingă. Ține-o pe post de armură în fața ta. Ea te va apăra și lumina, iar în final ghida prin cel mai adânc întuneric. Pare de neatins, însă soarele e extrem de aproape și e suficient să ridici mâna ca să-l cuprinzi. Crede în tine, fiindcă, dacă tu nu o faci, nu o va face nimeni altcineva. Desigur, mama nu intră în categoria aceasta. Pe bune, apreciaz-o mai mult. Ea va fi sprijinul tău necondiționat. Ba mai mult, va dispărea cearta nesfârșită datorată generațiilor voastre diferite. Veți realiza împreună căreia dintre voi i se datorează schimbarea. O scrisoare către cea mai bună prietenă Ating teme sensibile și deosebit de personale în această scrisoare, deoarece consider că i-o scriu unei prietene. De fapt, e destinată celei mai bune dintre ele. Dacă am fost diabetic de dulce până în acest punct, oficial încep să mă transform într-o acritură. Tinzi să-ți cam iei lumea în cap și, uneori, din această cauză nu iese tocmai bine. De obicei reușești ce îți propui… Încetează să mai aspiri atât la tot ce înseamnă sofisticat. O va lua viața la vale pe lângă tine și riști să nu te bucuri de ea. Sigur, păstrează-ți visurile și fă pași în direcția îndeplinirii lor, dar privește în jurul tău. Fii recunoscătoare pentru ce ai. Bogăția are o mulțime de forme. Scrie măcar din când în când o scrisoare de mulțumire. Ia câte o pauză și pune-ți lucrurile în perspectivă. Repet: ia câte o pauză. Știu că îți place să fii non-stop ocupată și n-ai stare o clipă, însă poți obosi. Nu doar fizic. Gândește-te la consecințele pe termen lung. Ieși, distrează-te și râde. Când vei fi blocată în casă, vei afla ce mult contează detaliile acestea pe care le ignori adesea. Te asigur că se va întâmpla. Îndrăznește să te îndrăgostești Viața e scurtă și iubirea complicată, motiv pentru care te-ai ferit de sentimente și le-ai așezat undeva pe un piedestal imposibil de atins. Știi ceva? Aruncă prudența la o parte și dă-ți voie să simți fluturi în stomac. Recunosc, vei suferi… și încă cum! Dar va merita din plin. Nu el, ci tu. Vei cunoaște o latură incredibilă a ta. Pentru o vreme, vei fi transportată într-o lume de poveste și te vei întoarce de acolo transformată. Apoi vei fi mai pregătită să înfrunți lumea. Și poate că îți vor rămâne cicatrici sufletești, însă nu le vei regreta. Absolut deloc. Ele vor reprezenta mici nostalgii ale trecutului și îți vor aminti despre o versiune inocentă a ta. Contează doar să nu te ascunzi de tine. Dă nume emoțiilor care te încearcă. Îmbrățișează-le și nu ezita să le spui cu voce tare, indiferent de risc. Pentru că aici se poate adăposti, de fapt, marele regret. Vorba aceea, câștigi mai mult regretând ceva ce ai făcut decât ceva ce nici n-ai încercat. Fiecare experiență adaugă o nouă treaptă pe puntea podului vieții. Chiar dacă unele trepte par șubrede și se rup, o poți oricând lua de la capăt. Pur și simplu adoptă o altă tehnică de construcție. În rest, fii la fel de… tu. Zâmbește neîncetat. Fii devotată cauzelor pe care le susții și persoanelor dragi. Lasă o bucată sclipicioasă din tine pe oriunde treci. Învață fără oprire. Numai așa vei fi împlinită, degeaba vrei să o iei pe căi ocolitoare. Urmează tot ce ți-am scris și vei fi pe drumul cel bun. E lung și anevoios,