Sindromul impostorului – inamicul nevăzut
Citisem undeva că aproximativ 70% dintre oameni se confruntă la un moment dat de-a lungul vieții lor cu sindromul impostorului. Ca să fiu sinceră, mi se pare destul de scăzută această statistică, pentru că toți cei cu care am vorbit vreodată despre subiect mi-au recunoscut, mai direct sau mai pe ocolite, că s-au ”lovit” de el. Spun din proprie experiență că poate fi dureros să nu te simți îndeajuns de bun, să crezi că succesele tale au apărut poate printr-o minune sau un noroc chior, cum vrei să îi spui, că nu meriți să te afli de fapt unde ești și că, probabil, mai devreme sau mai târziu, vei fi demascat pentru cine ”ești” tu cu adevărat. Este o panică constantă, o anxietate de care nu prea poți să scapi cu una – cu două. În cazul meu, sindomul impostorului s-a manifestat în mod exagerat poate și datorită dizabilității mele. Nu o să spun ”din cauza” pentru că o consider o oportunitate de creștere, nicidecum nu îi atribui vreo vină. Da, sunt și într-un proces de acceptare totală de sine, așa că se leagă cumva aceste părți din mine. Ei bine, am crezut întotdeauna că sunt ”cea mai proastă din toate școlii”. Rezultate am avut, încă din copilărie, însă am simțit în permanență că nu fac destul, că poate aș putea mai mult și că sunt alții mult mai buni decât mine… sau mi s-a indus că locul meu nu este într-un anumit context. Este vorba și despre competitivitate aici, care, din păcate, este promovată din copilărie. Și cu toții o simțim. Iar eu, dorindu-mi mereu să obțin mai mult, să fiu mai bună, m-am lăsat prinsă în această capcană. Așa că… am ajuns un adult nesigur pe el. Un adult care și-a găsit cu greu locul pe latura profesională și a tras mult pentru fiecare realizare a sa, oricât de mică ar fi fost ea. Am decis să public acest text sub formă de articol fiindcă îmi doresc ca măcar o persoană să-l citească și să se întrebe ce înseamnă pentru ea sindromul impostorului și cum se manifestă. Continui prin a-ți spune că în ultimii ani am făcut o mulțime de cursuri de marketing – content writing, copywriting și multe altele conexe. Unele m-au ajutat mai mult, altele mai puțin, din fiecare am învățat câte ceva. Am ajuns să mă și întreb dacă e ok să fac atâtea, dacă nu ar trebui să mă opresc și să mă focusez asupra ”a fi”, nu doar ”a deveni”. Pentru că intrasem în bucla asta destul de periculoasă, aș zice. E o buclă în care nu vezi nimic bun din ce faci, ci doar unde poți să urci și ce trebuie să faci pentru a fi acolo. Evident că acest lucru m-a afectat din toate punctele de vedere. Nu am avut curajul să mă arunc în oportunități din carieră, să risc, să încerc proiecte care consideram că mă depășesc și să am încrederea că ceea ce fac, o fac cum trebuie. Nu mi-a fost suficientă validarea celor din jur și nici măcar a clienților, a rezultatelor mele… pe care nu le vedeam suficient de importante. Am lucrat mult și am ajuns la burnout. A fost un moment în care mi-am văzut viața de până acum și insuccesele pe care eu consideram că le am. Pentru că sindromul impostorului te poate păcăli și nu vine singur, ci la pachet cu nesiguranță de sine și o mulțime de alte elemente care, până la urmă, ne fac oameni. Cred cu tărie că, totuși, poate fi combătut. Este nevoie de o structură în care să ne celebrăm reușitele, să le afișăm într-un loc în care să le vedem cel puțin noi, ca să știm că există și să avem încredere că suntem pe drumul cel mai bun pentru noi. Uneori mă gândesc că poate toată viața voi medita la asta. Apoi îmi amintesc că întotdeauna vor fi oameni mai frumoși, mai înalți, mai deștepți și mai creativi decât mine, dar am unele trăsături proprii, care mă fac unică și cumva perfectă în imperfecțiunea mea. Dacă și tu simți asta în cariera ta, ești în impas – te temi să fii tu și să fii total așa cum ești, dă-mi un semn, mă va ajuta să știu că nu sunt singură și poate reușim să ne susținem reciproc.
Diversitatea și incluziunea în acțiune
Imaginează-ți o lume în care fiecare persoană este apreciată, văzută la adevărata sa valoare și înțeleasă. Este integrată în grup, acceptată cu diferențele sale și iubită pentru ceea ce este și lucrurile pe care le aduce grupului. Aceasta este puterea diversității și incluziunii. Sau, cel puțin, ar trebui să fie scopul ei. Societățile în care este îmbrățișată diversitatea în toate formele ei, de la rasă și etnie, la gen, abilități fizice și psihice, și chiar orientare sexuală, oferă oportunități egale tuturor cetățenilor. Și, mai mult decât atât, se bucură de o mulțime de avantaje din toate punctele de vedere. Dar ca să înțelegi mai multe, îți dau mai jos câteva exemple prin care valori ca diversitatea și incluziunea au un impact extraordinar asupra lumii. Diversitatea și incluziunea în acțiune 1. Muncă Pare complicat să pui laolaltă oameni diferiți și să te aștepți la rezultate benefice pentru o companie. Îți spun însă că acesta este, de fapt, secretul unei afaceri de succes. De ce? Pentru că venim cu idei diferite, istoric personalizat, dacă vrei, experiențe care ne-au format și puncte care împreună creează un întreg minunat. Puțini oameni știu că creativitatea este poate principala atracție a diversității și incluziunii în muncă. Dacă spunem fiecare ce gândim, în multitudinea de idei puse la comun, se va crea un tot unitar, pentru că împreună putem găsi soluții la probleme cu care separat ne-am confrunta la nesfârșit. Gândim diferit, ceea ce e extraordinar. Asta ne permite să vedem perspective diferite asupra unei situații și să ne completăm atunci când suntem puși în fața luării unei decizii. Comunicarea este și ea afectată, deoarece cu unii oameni este mai ușor să lucrezi, iar cu alții ceva mai provocator. Așa că ne poate fi de folos un sprijin de la prima categorie pentru cea de a doua. Și, evident, să ne amintim că sunt oameni cu care rezonăm mai mult și cu care nu prea o facem, motiv pentru care ne putem adapta și încerca să găsim o punte comună, pentru ca toată lumea să fie mulțumită… dacă nu chiar fericită. 2. Educație Vorbesc acum în numele copilului Dana, care a fost integrat încă din clasa a V-a în programul unei școli de masă. Nu o să neg, nu mi-a fost întotdeauna ușor, dar am reușit să fac față cu brio cerințelor și am găsit de obicei înțelegere atunci când chiar am dat de greu. Ideea e alta: copiii învață împreună de toate, nu numai ce li se predă efectiv la școală. Incluziunea și diversitatea reușesc să le predea lecții valoroase, de care nici nu suntem conștienți în mod normal. Gândește-te numai la empatia care vine la pachet, la bunătate, la conștientizarea că lumea e mult mai vastă decât o vede fiecare copil în conul lui de acasă. Și se deschid minți în acest fel, pentru că ei înțeleg cât de mare este nevoia să fim alături unii de ceilalți. De aceea, iubesc inițiativele cu educația pentru mediile defavorizate, iar în urmă cu câțiva ani, când tare mult mi-am dorit să devin profesoară de economie, am cochetat cu Teach for Romania. Apreciez nespus de mult ce reușește să facă această organizație pentru copii și cum oferă posibilități și oportunități acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. 3. Orașe Aici mă refer la multitudinea de festivaluri, celebrări care pe mine una m-au impresionat în Spania, de exemplu, țară ce mi-a fost cămin pentru 5 luni în 2018 – am fost acolo cu o bursă de studii Erasmus. Cuprinde un amalgam de oameni diferiți, care s-au adunat și fac lucruri frumoase, se celebrează reciproc și încearcă să descopere ce îi face unici. Ba mai mult, explorează această direcție și o sărbătoresc cu toții. Îmi lipsește acea parte, chiar dacă o regăsesc într-o oarecare măsură și acasă. 4. Artă Artiștii mă impresionează întotdeauna cu felul lor de a privi lumea. Mi se pare fascinant să creezi un univers propriu, pe care să reușești să îl împărtășești cu alții. Acum există și tot mai multe filme care pun în lumină diversitatea în toate formele ei. Poate că uneori se exagerează și simțim așa, o presiune venită din afară pe unele subiecte, dar este important să înțelegem și acceptăm că fiecare dintre noi are locul său sub soare și aduce plusvaloare unde se află. Cam asta am vrut să-ți spun azi. Îți mulțumesc că m-ai citit, pentru că tare greu mi-a fost să mă reapuc de scris pe blog după atâta vreme. Îți promit că voi reveni cu tot felul de articole interesante despre diversitate, incluziune, dizabilitate și… mine. Aștept să îmi dai un mesaj cu idei sau sugestii despre care ți-ai dori să vezi că aștern cuvinte aici, pe foaia virtuală. În final, m-aș bucura dacă ai împărtăși cu mine ce înseamnă pentru tine diversitatea și incluziunea, precum și câteva exemple care te-au influențat, fie ele pozitive sau negative. Deși nu le putem schimba pe cele din urmă, putem lua lecțiile pe care ni le oferă. E o replică pe care o văd tot mai des și îmi place enorm: atât am știut și putut în trecut… vom învăța astfel ca data viitoare să facem lucrurile mai bine.