Îngrijirea și viața cu un iepure de companie – de la mit la realitate
Așa cum am mai menționat în repetate rânduri, sunt mândra posesoare a unui iepure de companie, rasa cap de leu. E puțin spus că-l ador pe blănos! Îmi luminează zilele și… nopțile, mai ales când îl apucă săritul și gălăgia. Mă surprinde zi de zi cu drăgălășenia si năzbâtiile lui, dar asta nu e tot. Sunt multe informații despre iepuri pe care nu le știam până ce nu l-am avut pe Sweetie. Încă ne descoperim unul pe altul și învățăm să ne adaptăm cu nevoile celuilalt. Tocmai de aceea, el mi-a schimbat câteva concepții despre iepuri și mă gândeam să le împărtășesc cu tine. Unele dintre ele sunt dedicate în principal proprietarilor de iepuri de casă sau celor care plănuiesc să-și mărească familia cu un pui de iepure. Cu toate astea, vei găsi și câteva curiozități generale despre iepuri demontate. Îngrijirea și viața cu un iepure de companie – de la mit la realitate 1. Morcovii nu constituie hrana lui de bază Morcovul este întotdeauna asociat cu iepurele, fie el de casă sau de apartament. Când eram mică, mie una îmi tot spunea mama că iepurii văd atât de bine deoarece mănâncă mulți morcovi. Mda, n-a funcționat comparația, fiindcă acum port ochelari… Ideea este că da, iepurii adoră morcovii, dar aceștia nu trebuie să le fie oferiți pe post de bază, ci mai degrabă ca supliment. Morcovul este o recompensă pe care iepurașul o merită sau… nu. Eu recunosc că nu mă lasă inima și cedez chiar dacă face năzbâtii. 2. Este cât se poate de independent Iepurele domestic are mai multe specii reprezentative, dar majoritatea au cam aceleași trăsături de personalitate. Când spun, așadar, că iepurii sunt de obicei independenți și le place să-și facă alegerile, nu mă refer doar la iepurele meu alb. Aceștia îți cerșesc atenția, însă doar atunci când îi apucă pe ei. În rest, se vor tolăni undeva pe jos și vor trage un pui serios de somn sau își vor vedea de propriile jocuri. Îi interesează mai ales să știe că ești în zonă și nu i-ai părăsit. 3. Nu trebuie ridicat de urechi sau de blană Mereu m-am întrebat dacă nu suferă mititeii atunci când sunt luați pe sus de urechi. S-a dovedit medical că au vene la nivelul urechilor ce pot să le creeze probleme dacă sunt ridicați în mod repetat în acest fel. Bineînțeles, și varianta prinderii de blana de pe spate e dureroasă și are riscuri, motiv pentru care e de evitat. Cea mai simplă și preferabilă metodă de ridicare implică punerea unei palme (mâini) sub lăbuțele din față ale iepurașului, iar a celeilalte sub fundul lui. 4. Urăște să fie strâns în brațe Când era mititel de tot, Sweetie stătea cuminte la mine în brațe. În schimb, acum abia îl iau că a și sărit jos (noroc că nu e distanța mare). Detestă efectiv să se simtă strâns și încolțit. Iepurele meu pitic rasa cap de leu nu e singurul care procedează așa. Deci, nu fii șocat dacă ghemotocul te va mușca și se va zbate îngrozitor de tare pentru a se elibera din brațele tale. Se va simți mai în siguranță dacă e așezat comod pe jos și mângâiat cu delicatețe în special pe cap, urechi și nas. 5. Dacă doarme profund, cu greu reacționează dacă treci pe lângă el Evident că un iepure are auzul extrem de fin. Nu contest acest fapt. Totuși, sunt cazuri în care te ignoră cu desăvârșire și își continuă somnul. Adesea merg lângă cușcă și… nimic. Chit că e în culmea fericirii când e treaz și doar ne apropiem de el. Eventual dacă îi ducem ceva bun, există posibilitatea să se trezească și să arunce o privire la ce a primit. Oricum, se întâmplă mai rar, fiindcă siesta se respectă, nu se discută. 6. Nu suportă să i se umble printre lucruri Iepurele meu alb și pitic se înfurie grozav atunci când încearcă cineva să-i umble printre lucruri. Se enervează chiar și dacă mama îi scoate bolul de mâncare pentru a-l umple. Sweetie e și designer de interioare. Oricât de frumos ne străduim să-i aranjăm ce are prin cușcă, astfel încât să aibă spațiu, el învârte haotic totul. Până la urmă trebuie să sară peste litieră ca să ajungă la scară și să urce la etaj… Mârâie dacă îi contești abilitățile de redecorare. Apropo, recomand din tot sufletul pentru iepuri cușca maaare de la zoo plus. Cum nu-l pot lăsa non-stop afară (roade cablurile și face pipi unde apucă), poznașul are ceva spațiu în care să se desfășoare. 7. E mai degrabă o companie plăcută pentru adulți decât pentru copii Copiii nu se pot abține să nu smotocească sau alerge iepurașii. Iepurașii pitici sunt o adevărată atracție pentru ei. Din nefericire, sentimentul nu e tocmai reciproc… Blănoșii au de la natură teama de prădători și se pot simți atacați de prichindei. Deci, n-ar fi de mirare dacă ar începe să-i zgârie sau chiar muște. Ritmul lor calm e ideal adulților care se vor rezuma la a-i mângâia și răsfăța. 8. Îi displace singurătatea Deși independent din fire, un iepure se simte mult mai în largul lui dacă îi ești aproape. Sweetie al meu se bucură nespus când vorbesc cu el și mă ascultă cu mare atenție. Practic independența nu este echivalentul antisocializării. Iepurii sunt ființe prietenoase și foarte sociabile. Adoră să fie băgați în seamă, dar, după cum am mai menționat, ei decid momentul în care returnează favoarea. 9. Se odihnește în principal ziua Am știut eu de ce am scris la începutul articolului despre cum iepurele meu îmi luminează nopțile. Ohoho! Când am impresia că voi dormi mai liniștită, el se apucă și roade de zor. Deja am căpătat rezistență… Sper că și vecinii. Doarme mult, însă în reprize destul de scurte. În plus, majoritatea lor au loc pe parcursul zilei. E normal atunci că noaptea se dezlănțuie nebunia. Energia nu-i lipsește și consideră că mi se aplică și mie regula. Ar mai fi curiozități de aflat despre iepurii de