Ce trebuie să știi înainte de a-ți lua un animal de companie
Mai toată lumea își dorește ocazional un animal de companie, fie că stă la casă sau în apartament. Un suflet necuvântător ne înveselește ziua și ne face să uităm de grijile cotidiene. Și totuși, înainte de a face pasul cel mare și a-l lua acasă, sunt anumite lucruri de care trebuie să ținem cont. Dacă ne lăsăm influențați de impulsul de moment și căutăm animale de companie de vânzare sau luăm la rând grupurile de adopții fără a ne gândi bine la ce urmează să facem, putem ajunge să regretăm destul de curând. Bineînțeles, asta nu are legătură cu faptul că nu am iubi micuțul animal domestic căruia am decis să îi oferim un cămin felicit. Pur și simplu sunt multe alte detalii la mijloc. Hai să aflăm în continuare despre ce este vorba! Ce trebuie să știi înainte de a-ți lua un animal de companie 1. Motivul pentru care îl vrei Gândește-te bine: vrei un animal de companie pentru că te simți singur? Îți place foarte mult o anumită rasă de câini, de exemplu, și crezi că se potrivește stilului tău de viață? Sau poate te-a înduioșat povestea unui animal de companie și îl adopți în final pentru a le face o bucurie copiilor? Motivul din spatele alegerii va spune cât de asumat vei fi odată ce noul membru al familiei va ajunge acasă. Prin urmare, ar trebui să fie unul cât mai întemeiat. 2. Are nevoie de timpul și afecțiunea ta În funcție de animalul de companie pe care îl alegi, va trebui să îi acorzi timp și afecțiune. Uită-te cu atenție la programul tău și analizează orele pe care i le-ai putea dedica. Ca idee, ține cont de câte ori are nevoie un câine să să îl scoți afară, spre deosebire de o pisică ce își face nevoile la litieră și îți acordă atenție doar atunci când are chef. Câinele tânjește după afecțiune și abia așteaptă să vă jucați împreună. El trebuie spălat, îngrijit și așa mai departe. 3. Trebuie să te înarmezi cu multă răbdare Poate că nu mereu vei avea energie la sfârșitul zilei pentru joacă și tot felul de năzbâtii. Problema e că, odată ce ai un animal de companie mic sau mare, nu prea mai depinde de tine. Iar dacă, din entuziasm, îți va mai ataca papucii sau mobila și nu vei fi pe fază, degeaba vei comenta pe urmă. Tot ce poți să faci este să încerci să îi explici animăluțului că nu e bine ce a făcut. Dresajul însă nu se face cum ai bate din palme, durează și implică multă răbdare. 4. Vei face curățenie mai des și mai aprig După doi ani și jumătate, Sweetie încă mai are accidente legate de pipi atunci când circulă nestingherit prin casă. La drept vorbind, are anumite locuri în care îi place să își facă nevoile. Asta ca să nu mai zic că primăvara și toamna îi cade părul. Fiecare animal de companie vine practic cu propriile provocări legate de curățenie. Trebuie să știi că, avându-l acasă, nu vei mai șterge praful, mătura și spăla o singură dată pe săptămână. E posibil ca procesul să se repete chiar în fiecare zi. Și curățenia e oarecum un punct bonus, nu depinde de faptul că ai ales sau nu un animal de companie care se îngrijește ușor. 5. Îngrijirea lui costă bani Totul costă, de la mâncarea specială și până la vizitele la veterinar sau vitaminele și jucăriile sale. Cu cât e mai răsfățat micuțul tău, cu atât vei cheltui mai mult. Vorbesc din propria experiență, pentru că iepurașul meu hazliu și adorabil are pretenții când vine vorba de suplimente pentru ros – dinți. Eu îi achiziționez adesea o mulțime de prostioare de care nici nu se apropie. Și, ca să fiu cinstită până la capăt, recunosc că sunt destul de zgârcită. Rareori dau sume mari pentru haine și produse de make-up, dar pentru Sweetie nu există să nu îi cumpăr toate nebuniile. 6. Este important să fii mereu cu ochii în patru Inclusiv și atunci când îți vezi de alte activități, ar fi bine să fii cu ochii în patru, fiindcă nu știi cu ce surprize te-ar putea uimi. Desigur, contează mult să știi cât mai multe informații despre animalul de companie pe care ți-l dorești, fie el domestic sau nu. Iepurașii sunt foarte “prietenoși” cu cablurile, motiv pentru care Sweetie nu poate rămâne nici măcar un moment nesupravegheat în preajma vreunuia. 7. Exact ce îți dorești de la el Cât timp liber ai? Îți dorești ca animalul de companie să depindă în mare măsură de tine sau să fie independent? Ești ocupat în general? Toate detaliile sunt importante, deoarece nu e ca și cum ai putea înlocui nevoile animăluțului pe parcurs. Trebuie să știi din start în ce te bagi. De aceea, caută cât mai multe informații despre animal. Aparentele mărunțișuri fac diferența. 8. E o responsabilitate de durată Dacă ești o fire care se plictisește repede, nu e o idee bună să îți iei un animal de casă. El este un membru al familiei. Consider adevărată crimă abandonul. E asemenea renunțării la propriul copil fiindcă ți s-au schimbat prioritățile sau îngrijirea lui este mai dificilă decât ai crezut. Un animal de companie trăiește câțiva ani. Un câine poate ajunge și la 20 de ani, în timp ce un iepuraș se apropie de 10. Fă tot posibilul să îi acorzi aceeași grijă și iubire pe tot parcursul acestei perioade! 9. Îți vei adapta stilul de viață în funcție de el După cum ziceam, animalul de companie nu prea își poate adapta nevoile, dar tu poți face (și vei face) modificări în ceea ce privește obiceiurile tale. Puțini oameni pot dormi în camera mea și a lui Sweetie. El este un animal activ noaptea și roade întruna sau aleargă de la parter la etaj în cușca lui, făcând gălăgie. Pe mine mă îngrijorează deja dacă nu îl aud. În schimb, mă odihnesc fără probleme cu zgomotul lui pe fundal. 10. Să fii conștient
10 motive să cumperi tot pentru animalul tău de pe zooplus online
În ianuarie s-a împlinit un an de când dragul meu Sweetie s-a alăturat familiei. Parcă a fost ieri, dar totodată simt ca și cum ar fi fost dintotdeauna alături de noi. După cum îmi și place să zic, el este băiețelul meu mult iubit. Ziua mea de naștere (când l-am primit) nu e tocmai ziua lui, însă l-am sărbătorit cum se cuvine și pe iepurele meu pitic: s-a ospătat dintr-un aranjament din morcovi. E tortul lui. Așadar, îți poți închipui că îi fac cumpărături serioase… exact ca unui copil. Are tot felul de jucării și chestii de ronțăit, care mai de care mai simpatice și interesante. I-am luat până și cușcă supraetajată, ca să aibă spațiu și să fie cât se poate mai fericit. Acum trebuie să recunosc ceva: nu sunt tocmai adepta hoinăritului prin magazine. Mai ales în această perioadă, prefer să comand totul cu câteva click-uri. Așa că am testat mai multe petshop-uri cu livrare la domiciliu. Însă singurul care m-a convins să-i rămân clientă este magazinul zooplus, cel online. Dacă și tu ai un animal de companie, fie el în apartament sau în curtea casei, trebuie să-l încerci! Sunt convinsă că vei reveni la el! Și ca să îți faci o idee clară despre acest magazin de nota 10, iată… 10 motive să cumperi tot pentru animalul tău de pe zooplus online 1. Găsești o largă varietate de produse Zooplus are tot felul de produse pentru o sumedenie de animale, de la accesorii pentru pisici și cușcă de câine și până la mâncare pentru șobolani. Practic sunt de toate pentru toți. Cum am un iepure drept animal de companie, care nu e prea uzual, m-am bucurat enorm să văd că există un loc din care am ce alege. Petrec o grămadă de timp analizând plusurile și minusurile fiecărui tip de hrană sau așternut, înainte de a-l selecta pe cel mai potrivit. 2. Are prețuri mici Fiind un cumpărător online de profesie, e de la sine înțeles că fac comparații între site-uri. Caut același produs în mai multe locuri și de obicei îl iau de unde este prețul cel mai mic. Ofertele zooplus au fost mereu cele mai bune pentru ceea ce am avut eu nevoie. Și chiar dacă nu ar fi fost, având în vedere că luam totul dintr-un loc, ar fi compensat costul transportului. La comenzi peste 199 lei, transportul este gratuit. 3. Mereu sunt reduceri Pe lângă faptul că prețul este fără doar și poate accesibil, site-ul prezintă numeroase promoții. Sinceră să fiu, uneori le vânez, pentru că sunt destul de consistente. De exemplu, cușca cu etaj a lui Sweetie costa inițial aproximativ 900 de lei, iar eu am achiziționat-o cu 700. Evident că nu m-am putut abține și comanda a depășit suma de 900 de lei, dar am umplut coșul cu multe alte bunătăți. 4. Transportul se face rapid Fix înainte de a pune prima comandă la zooplus online, avusesem parte de o întâmplare totalmente neplăcută. Am primit cumpărăturile de la o firmă după aproape o lună și o mulțime de telefoane. Ca să observ că iepurele meu cap de leu nici măcar nu era interesat de ceea ce i-am achiziționat. De aceea, n-am avut deloc așteptările nici cu zooplus. Cu toate acestea, am luat ca semn bun că site-ul estimează ziua livrării. Scria că durează în jur de o săptămână, însă curierul mi-a adus coletul în mai puțin de 3 zile. Și surpriza s-a repetat de fiecare dată. 5. Produsele sunt calitative Mi s-a terminat mâncarea pentru Sweetie și, cum am fost tare preocupată cu mutarea locuinței, nu am apucat să pun comanda pe zooplus online. Mama i-a luat, deci, un pachet mic de hrană specială de la un magazin din zona noastră. Iepurașul meu e pretențios (ca stăpâna) și efectiv sortează acum ce are prin farfurie, mâncând numai ce îi place. În schimb, când avea mâncarea lui de la zooplus, devora pur și simplu tot. Asta ca să nu mai spun că nu e nevoie să înlocuim așternutul chiar zilnic, pentru că nu miroase. Adoră lemnul cu plante și ronțăie de zor pe căsuța cu fân… noaptea, spre marea mea “bucurie”. 6. Ai diverse bonusuri de fidelitate Site-ul premiază fidelitatea printr-o multitudine de feluri. Primești periodic câte un cupon de reducere Zooplus, pe care îl poți folosi după bunul plac. Eu am nimerit inclusiv și mai multe deodată… De asemenea, obții puncte la fiecare comandă, cu ajutorul cărora poți achiziționa lucruri esențiale și recompense pentru animalul tău de companie mic sau mare. Ai și un link special prin care recomanzi magazinul unui prieten și ești premiat. Eu am plătit un plan de economii ce îmi asigură timp de 2 ani o reducere de 3% la orice comandă. Cred că mi-am scos investiția cu el încă de la prima comandă. 7. Compania donează sume importante pentru cauze ce au în centrul lor animale Nu știu ce crezi tu, dar pentru mine contează că magazinul din care achiziționez produsele se implică în activități filantropice. Zooplus România contribuie alături de suratele sale internaționale la crearea unei lumi mai bune pentru animalele fără stăpân. Numai în anul 2019, compania a donat 159.000 euro ONG-ului PFOTEN, care se ocupă de drepturile animalelor. Cu siguranță au o marjă considerabilă de profit, însă apreciez că o parte din el se îndreaptă spre animalele nepăstuite. 8. Poți vedea recenzii Românii n-au fost prea dornici să intre pe site-ul Zooplus și să-și exprime efectiv părerile. Totuși, mulți străini au făcut-o, iar aceleași produse se găsesc și pe plaiurile noastre. Prin intermediul acestor recenzii mi-am făcut o impresie despre ce să aștept la livrare. În cazul cuștii, am avut ocazia să văd cum arată cu animăluțul în ea și să estimez cam cât spațiu trebuie să îi dedic. Nu mi-a plăcut niciodată să fac măsurători în funcție de dimensiuni. 9. Este o firmă puternică, dezvoltată internațional Apreciez foarte mult producătorii locali, dar eu una nu am găsit vreunul pe această nișă. Astfel, merg mai departe și ajung la mențiunea că site-urile
Îngrijirea și viața cu un iepure de companie – de la mit la realitate
Așa cum am mai menționat în repetate rânduri, sunt mândra posesoare a unui iepure de companie, rasa cap de leu. E puțin spus că-l ador pe blănos! Îmi luminează zilele și… nopțile, mai ales când îl apucă săritul și gălăgia. Mă surprinde zi de zi cu drăgălășenia si năzbâtiile lui, dar asta nu e tot. Sunt multe informații despre iepuri pe care nu le știam până ce nu l-am avut pe Sweetie. Încă ne descoperim unul pe altul și învățăm să ne adaptăm cu nevoile celuilalt. Tocmai de aceea, el mi-a schimbat câteva concepții despre iepuri și mă gândeam să le împărtășesc cu tine. Unele dintre ele sunt dedicate în principal proprietarilor de iepuri de casă sau celor care plănuiesc să-și mărească familia cu un pui de iepure. Cu toate astea, vei găsi și câteva curiozități generale despre iepuri demontate. Îngrijirea și viața cu un iepure de companie – de la mit la realitate 1. Morcovii nu constituie hrana lui de bază Morcovul este întotdeauna asociat cu iepurele, fie el de casă sau de apartament. Când eram mică, mie una îmi tot spunea mama că iepurii văd atât de bine deoarece mănâncă mulți morcovi. Mda, n-a funcționat comparația, fiindcă acum port ochelari… Ideea este că da, iepurii adoră morcovii, dar aceștia nu trebuie să le fie oferiți pe post de bază, ci mai degrabă ca supliment. Morcovul este o recompensă pe care iepurașul o merită sau… nu. Eu recunosc că nu mă lasă inima și cedez chiar dacă face năzbâtii. 2. Este cât se poate de independent Iepurele domestic are mai multe specii reprezentative, dar majoritatea au cam aceleași trăsături de personalitate. Când spun, așadar, că iepurii sunt de obicei independenți și le place să-și facă alegerile, nu mă refer doar la iepurele meu alb. Aceștia îți cerșesc atenția, însă doar atunci când îi apucă pe ei. În rest, se vor tolăni undeva pe jos și vor trage un pui serios de somn sau își vor vedea de propriile jocuri. Îi interesează mai ales să știe că ești în zonă și nu i-ai părăsit. 3. Nu trebuie ridicat de urechi sau de blană Mereu m-am întrebat dacă nu suferă mititeii atunci când sunt luați pe sus de urechi. S-a dovedit medical că au vene la nivelul urechilor ce pot să le creeze probleme dacă sunt ridicați în mod repetat în acest fel. Bineînțeles, și varianta prinderii de blana de pe spate e dureroasă și are riscuri, motiv pentru care e de evitat. Cea mai simplă și preferabilă metodă de ridicare implică punerea unei palme (mâini) sub lăbuțele din față ale iepurașului, iar a celeilalte sub fundul lui. 4. Urăște să fie strâns în brațe Când era mititel de tot, Sweetie stătea cuminte la mine în brațe. În schimb, acum abia îl iau că a și sărit jos (noroc că nu e distanța mare). Detestă efectiv să se simtă strâns și încolțit. Iepurele meu pitic rasa cap de leu nu e singurul care procedează așa. Deci, nu fii șocat dacă ghemotocul te va mușca și se va zbate îngrozitor de tare pentru a se elibera din brațele tale. Se va simți mai în siguranță dacă e așezat comod pe jos și mângâiat cu delicatețe în special pe cap, urechi și nas. 5. Dacă doarme profund, cu greu reacționează dacă treci pe lângă el Evident că un iepure are auzul extrem de fin. Nu contest acest fapt. Totuși, sunt cazuri în care te ignoră cu desăvârșire și își continuă somnul. Adesea merg lângă cușcă și… nimic. Chit că e în culmea fericirii când e treaz și doar ne apropiem de el. Eventual dacă îi ducem ceva bun, există posibilitatea să se trezească și să arunce o privire la ce a primit. Oricum, se întâmplă mai rar, fiindcă siesta se respectă, nu se discută. 6. Nu suportă să i se umble printre lucruri Iepurele meu alb și pitic se înfurie grozav atunci când încearcă cineva să-i umble printre lucruri. Se enervează chiar și dacă mama îi scoate bolul de mâncare pentru a-l umple. Sweetie e și designer de interioare. Oricât de frumos ne străduim să-i aranjăm ce are prin cușcă, astfel încât să aibă spațiu, el învârte haotic totul. Până la urmă trebuie să sară peste litieră ca să ajungă la scară și să urce la etaj… Mârâie dacă îi contești abilitățile de redecorare. Apropo, recomand din tot sufletul pentru iepuri cușca maaare de la zoo plus. Cum nu-l pot lăsa non-stop afară (roade cablurile și face pipi unde apucă), poznașul are ceva spațiu în care să se desfășoare. 7. E mai degrabă o companie plăcută pentru adulți decât pentru copii Copiii nu se pot abține să nu smotocească sau alerge iepurașii. Iepurașii pitici sunt o adevărată atracție pentru ei. Din nefericire, sentimentul nu e tocmai reciproc… Blănoșii au de la natură teama de prădători și se pot simți atacați de prichindei. Deci, n-ar fi de mirare dacă ar începe să-i zgârie sau chiar muște. Ritmul lor calm e ideal adulților care se vor rezuma la a-i mângâia și răsfăța. 8. Îi displace singurătatea Deși independent din fire, un iepure se simte mult mai în largul lui dacă îi ești aproape. Sweetie al meu se bucură nespus când vorbesc cu el și mă ascultă cu mare atenție. Practic independența nu este echivalentul antisocializării. Iepurii sunt ființe prietenoase și foarte sociabile. Adoră să fie băgați în seamă, dar, după cum am mai menționat, ei decid momentul în care returnează favoarea. 9. Se odihnește în principal ziua Am știut eu de ce am scris la începutul articolului despre cum iepurele meu îmi luminează nopțile. Ohoho! Când am impresia că voi dormi mai liniștită, el se apucă și roade de zor. Deja am căpătat rezistență… Sper că și vecinii. Doarme mult, însă în reprize destul de scurte. În plus, majoritatea lor au loc pe parcursul zilei. E normal atunci că noaptea se dezlănțuie nebunia. Energia nu-i lipsește și consideră că mi se aplică și mie regula. Ar mai fi curiozități de aflat despre iepurii de
Sweetie – iepurele cap de leu viteaz și poznaș
De când mă știu mi-am dorit un animal de companie. Ce pot să zic, probabil am citit prea multe povești despre relația strânsă dintre copii și câini, plus am vizionat desenele animate corespunzătoare. Exact, în mintea mea a existat mereu semnul egal între “animal de companie” și “câine”. Niciodată nu mi-a trecut prin cap să am o pisică, cu atât mai puțin un suflețel cu care nu te poți juca după bunul tău plac, cum este un iepuraș coconaș. Deci, nu, nu era în plan să am un iepure, fie el și super șmecher și adorabil – rasa cap de leu. Din motive obiective, dacă e s-o întrebăm pe mama, “în plan” nu era niciun animal… cel puțin pentru o lungă perioadă de timp. Dar planurile se schimbă și lumea mea a căpătat o cu totul altă culoare din clipa în care a apărut el în viața mea. Pare că s-au aliniat dintr-o dată astrele și locul lui era predestinat să fie alături de mine. Știu că sună nemaipomenit de dramatic și clișeic ceea ce tocmai am scris, însă nu mă pot abține. Doar vorbim despre copilașul meu îmblănit aici. Sweetie – iepurele cap de leu viteaz și poznaș Au trecut aproximativ 9 luni din ziua în care ne-am întâlnit pentru prima dată. De atunci practic nu ne-am mai despărțit decât pentru maxim câteva ore. Repet: nu m-aș fi gândit în vecii vecilor la un iepuraș de companie, dar mi s-a făcut o surpriză de proporții. Era cea mai frumoasă zi din an, eu arătam proaspătă ca un boboc de trandafir și mi-a fost dăruit un iepuraș pitic, alb, care s-a lipit de mine într-o secundă. De fapt, versiunea mai puțin romanțată e următoarea: era ziua mea de naștere (evident că e cea mai cea din an), era trecut de 9 seara, eram îmbrăcată în haine de casă și aveam părul haotic, iar Ale și Gabi au venit în vizită. Deși ne cunoșteam de foarte puțină vreme, cei doi mi-au devenit tare dragi și m-am bucurat mult că au reușit să treacă pe la mine. Cu toate acestea, nu mică mi-a fost mirarea când mi-au așezat în brațe o cutie de carton cam de mărimea a două cutii de pantofi și mi-au spus entuziasmați s-o deschid. Cred că aveam un presentiment, deoarece inima mea a luat-o imediat la galop, dându-și seama înaintea creierului că e un cadou deosebit. Imediat ce am ridicat marginile, mi-a apărut în față un ghemotoc alb și pufos, cu ochișori roșii. Am mai văzut iepurași pitici până atunci, însă nu atât de drăgălași. Nici nu se comparau. Mi-a fost dat să simt ce înseamnă dragoste la prima vedere. Evident că am exagerat și partea în care am zis ca s-a lipit imediat de mine… Dragul de el, era incredibil de speriat și tremura îngrozitor. Eu, care am inima mai înghețată decât Antarctica, m-am topit pe loc. Am știut încă din acea seară că numele iepurașului meu de companie / cameră / apartament / casă (cum preferi să-i spui) va fi Sweetie. Îl tot foloseam ca alint înainte de el, dar acum în sfârșit se potrivea mănușă. Totuși, nu voiam să mă grăbesc și am așteptat câteva zile, cerând sugestii și păreri de nume. Vizita la veterinar ne-a confirmat că avea în jur de 2 luni. Era mic și nespus de simpatic, iar toată lumea zicea că nu va mai crește mult. Ei bine, s-au înșelat amarnic. Acum nu îl mai pot ține în brațe și se poate ridica până ce își așează lăbuțele pe genunchii mei. E mare, rău, viteaz și poznaș. A trebuit să iau o cușcă pentru iepurași mai voluminoasă, fiindcă în cealaltă nu mai încăpea. Roade tot ce prinde, mai ales cabluri, sare un metru în sus și își marchează teritoriul pe unde apucă… chiar și în patul meu. Noaptea e cel mai activ și face o gălăgie de numai eu suport să dorm cu el în cameră. Viața noastră e o aventură în toată regula, dar n-aș schimba-o pentru nimic în lume. A durat ceva timp până iepurașul meu cap de leu a căpătat încredere în mine. Și a fost ok. Astfel am avut timp să ne cunoaștem obiceiurile unul altuia. Chiar și după 8 luni împreună, încă descoperim ce ne place și ce nu – evident că Sweetie e cel privilegiat și răsfățat în ecuația asta. Trecem zi de zi prin peripeții despre care cu siguranță voi mai scrie. Eu mă opesc aici deocamdată, dar povestea lui Sweetie continuă. Aș vrea doar să mai menționez că, personal, nu recomand să se facă drept cadouri iepurașii pentru copii. Sunt animăluțe destul de firave, independente – nu se prea dau în vânt după smotocit decât când și cât vor, au gheruțe și dințișori taaare ascuțiți. Am testat gheruțele și dințișorii pe pielea mea, așa că știu despre ce vorbesc… Abonare