Epoca îndreptățirii de Andrei Cristian – Recenzie
Dacă te uiți doar la titlul cărții, Epoca îndreptățirii, nu îți dai prea bine seama la ce se referă, dar sună interesant. Cel puțin așa mi s-a întâmplat mie. Andrei Cristian a știut cum să inducă o notă de mister și, deși pare puțin ciudat să vedem categoria Dark Books la cărți de dezvoltare personală, cea de față se încadrează perfect în tipar. Pe această cale, dacă tot am menționat deja autorul, vreau să îi mulțumesc pentru frumoasa dedicație pe care mi-a scris-o. A fost o surpriză tare drăguță! Mai citisem și Calendarul zâmbetelor realiste, la scrierea căruia a participat Andrei Cristian, însă acel vibe extrem de pozitiv nu m-a pregătit deloc pentru ce a urmat acum… Ce fel de carte este Epoca îndreptățirii? Hai să începem cu începutul. Probabil că primul semn de întrebare care îți apare în minte este chiar referitor la termenul “îndreptățire”. Ce vrea autorul să spună cu el, cum îl definește? Epoca îndreptățirii pune într-o nouă lumină lumea în care trăim, deschizându-ne ochii asupra a ceea ce facem zi de zi și a felului în care tratăm tot ce ne înconjoară. Nu e un secret faptul că în societatea secolului XXI primează consumerismul, de exemplu, dar e într-o oarecare măsură diferit modul în care este acesta prezentat. Vorbim despre trendul de consumerism, cel ce ne îndeamnă să cumpărăm întotdeauna doar ceea ce este mai nou în materie de tehnologie (și nu numai), chit că nu avem nevoie de produsele respective. Ele nu ne sunt vitale pentru supraviețuire. Oportunități vs. greutăți Avem o mulțime de posibilități în fiecare aspect al vieții și asta de multe ori ne bagă în ceață mai mult decât să ne lămurească drumul pe care trebuie să îl urmăm. Oare strămoșii noștri au avut parte de același oportunități? Erau și ei măcinați de anxietate și stres? Chiar dacă nu putem să întrebăm efectiv primele civilizații cu ce probleme de natură psihică s-au confruntat, ne putem face o idee despre ele în timp ce le analizăm puțin evoluția. Nu e nevoie s-o facem de unii singuri, fiindcă Epoca îndreptățirii ne arată exact ce ne interesează din acest punct de vedere din istorie. Aflăm, de altfel, și că ne permitem anumite libertăți care nu ni se cuvin de fapt. Unele pasaje din carte au fost asemenea unor revelații și chiar m-au făcut să-mi fie jenă de comportamentul greșit pe care l-am adoptat atâția ani. Abia acum mi-am dat seama că nu este în regulă. Înainte mi se părea normal. Credeam că sunt îndreptățiță să fac sau să primesc diverse lucruri. Prin urmare, discuțiile noastre despre nedreptate sunt uneori lipsite de sens și tindem să ne asumăm drepturile, uitând cu desăvârșire de responsabilități. Îndreptățirea pe care o întâlnim la tot pasul vine prin credința că merităm doar ceea ce este mai bun. Întrebarea este: pe ce bază apare această concluzie? Mi-a plăcut enorm accentul pus asupra învățării continue. Oamenii cred eronat că, odată ce au terminat școala, știu absolut tot ce le trebuie pentru o viață liniștită. Nu e deloc așa. Adevărul e și că menținerea activă a creierului ne ține sănătoși vreme îndelungată. De asemenea, mi s-a părut fantastic explicat că luminița de la capătul tunelului nu se aprinde singură. Noi avem putere asupra ei. Adesea pierdem din vedere acest detaliu important și ne punem toate așteptările în spatele altor persoane… Schimb lumea sau mă schimb pe mine? O altă latură ce mi-a atras atenția (și m-a făcut să mă simt vinovată) are legătură cu schimbarea lumii. Vrem să aducem o îmbunătățire în Africa, India sau alte zone îndepărtate, însă nu ne obosim să ajutăm unde ne este la îndemână. Schimbarea ar trebui să înceapă din propria curte. Sau poate susținem o cauză pe de o parte și o sabotăm pe alta. Suntem indeciși, aerieni și poate prea încrezători în ziua de mâine. Lupta dintre generații e din ce în ce mai acerbă și drama este cea care ne menține în formă. Practic, cum este corect să acționăm într-o situație? Trebuie să urmăm cu toții un tipar specific, nu-i așa? Unii oamenii preferă rolul de “oaie neagră”. E vina lor că nu se încadrează în rând cu ceilalți sau nu? De ce, până la urmă, cele două extreme se judecă reciproc? Sunt o mulțime de întrebări pe care ți le pui citind Epoca îndreptățirii. Din fericire, la majoritatea găsești răspuns. Cât despre dilemele morale… cel puțin ai ocazia să le observi obiectiv și să le conștientizezi intensitatea. Am enumerat doar o parte din conceptele abordate în carte. Sunt mult mai multe. Plus că și cele menționate de mine au o perspectivă mai amplă și clară în Epoca îndreptățirii. Mulțumesc Pragmatic Publishing, ProgSquad pe Facebook, pentru nemaipomenita șansă de a o citi! Este o lectură pe înțelesul tuturor și necesară în zilele noastre. Deși, recunosc, subiectul este unul ce poate va stânjeni oarecum anumiți oameni. În schimb, eu consider că e momentul să ne descoperim greșelile și să încercăm să le îndreptăm. Nu suntem atât de îndreptățiți pe cât credem… Abonare